Întreruperea unui post oferă mai multe beneficii pentru sănătate decât postul în sine, arată un studiu pe șoareci 1. După ce șoarecii au încetat să mănânce, celulele stem pentru a repara daunele s-au împușcat în intestinele lor - dar numai atunci când șoarecii au revenit în hrană, a constatat studiul.
Cu toate acestea, această activare a celulelor stem a avut un preț: șoarecii aveau mai multe șanse să dezvolte polipi precancerosi în intestine dacă ar fi suferit o modificare genetică care provoacă cancer în perioada post-post decât dacă nu ar fi ținut deloc.
Aceste rezultate, pe 21 august înNaturăpublicate arată că „regenerarea nu este gratuită”, spune Emmanuelle Passegué, biolog de celule stem la Centrul Medical Irving de la Universitatea Columbia din New York, care nu a fost implicat în studiu. „Există o parte întunecată care trebuie luată în considerare.”
Drum rapid către sănătate
Cercetătorii au studiat potențialele beneficii pentru sănătate ale postului de zeci de ani și există dovezi că această practică poate ajuta la întârzierea anumitor boli și la prelungirea speranței de viață la rozătoare. Cu toate acestea, mecanismele biologice care stau la baza acestor beneficii au fost un mister.
În 2018, Ömer Yilmaz, un biolog de celule stem la Massachusetts Institute of Technology din Cambridge, și colegii săi au descoperit că celulele stem sunt probabil implicate. În timpul postului, aceste celule încep să ardă grăsimile în loc de carbohidrați ca sursă de energie, ceea ce duce la o creștere a capacității lor de a repara deteriorarea intestinelor la șoareci. 2.
Yilmaz și colegii săi au vrut să înțeleagă cum și când postul duce la o creștere a activității și a numărului celulelor stem. În cea mai recentă lucrare, cercetătorii au examinat trei grupuri de șoareci: animale care au postit timp de 24 de ore, cele care au postit timp de 24 de ore și apoi li sa permis să mănânce timp de 24 de ore și cele cărora li sa permis să mănânce în orice moment în timpul studiului.
Celulele stem intestinale s-au înmulțit cel mai rapid la șoarecii cărora li s-a dat hrană după post. Aceste celule stem ajută la repararea și regenerarea peretelui intestinal prin producerea unor cantități mari de molecule numite poliamine, care sunt importante pentru creșterea și diviziunea celulară.
„Se pune atât de mult accent pe post și cât timp să postim, încât am trecut cumva cu vederea toată cealaltă parte a ecuației: ce se întâmplă când ești hrănit”, spune Yilmaz.
Dezavantajul
Deoarece celulele stem intestinale pot fi, de asemenea, o sursă de celule precanceroase datorită capacității lor de a se diviza constant, atunci când o genă cauzatoare de cancer a fost activată în perioada de realimentare, animalele au avut mai multe șanse de a dezvolta tumori decât cele care nu țineau post.
Aceste sensibilități suplimentare la cancer au fost cele care au împins animalele peste margine și spre dezvoltarea tumorilor, mai degrabă decât actul de a mânca în sine, spune Nada Kalaany, specialist în metabolismul cancerului la Harvard Medical School din Boston, Massachusetts.
Cercetătorii ar trebui să fie întotdeauna îngrijorați de orice ar putea provoca cancer, dar Valter Longo, un biogerontolog la Universitatea din California de Sud din Los Angeles, spune că șoarecii cu genele modificate au fost „aproape sortiți să facă cancer” și că ușoară creștere a riscului găsită în acest studiu ar putea să nu fie aplicabilă pe scară largă. El indică un studiu pe care l-a publicat în 2015, care a constatat o reducere cu 45% a creșterii anormale a celulelor și țesuturilor la șoarecii care au postit în comparație cu animalele care nu au postit.
Longo spune în schimb că rezultateleNaturăStudiul ar putea ajuta la identificarea modalităților de a efectua regenerarea celulară coordonată pentru a repara țesuturile deteriorate, cum ar fi persoanele cu intestine inflamate sau boala Crohn.
De asemenea, nu este clar dacă rezultateleNaturăstudiul se aplică oamenilor și, dacă da, cum. Yilmaz spune că el și colegii săi efectuează un studiu clinic pentru a afla. Dar rezultatele arată că perioada de realimentare creează o „stare vulnerabilă” care ar putea necesita precauție suplimentară față de orice ar putea deteriora ADN-ul celular, spune el.
