Puterea efectului Nocebo: Când hipnoza eșuează în chirurgia dentară

Puterea efectului Nocebo: Când hipnoza eșuează în chirurgia dentară

Acest studiu se concentrează pe un caz deosebit de intrigant în stomatologie, în care un pacient care a fost considerat foarte hipnotizabil a fost programat să fie supus unei intervenții chirurgicale dentare - în special, îndepărtarea unui moș de minte. În loc să folosească metode tradiționale de anestezie, echipa medicală s-a bazat pe hipnoză ca metodă unică de anestezie. Pacienta a avut anterior experiențe pozitive cu hipnoza în timpul procedurilor stomatologice.

În mod surprinzător, hipnoza nu părea să funcționeze la început. Cauza problemei au fost așteptările negative ale pacientului, declanșate de opinia sceptică a altui stomatolog cu privire la eficacitatea hipnozei ca metodă anestezică. Acest lucru a condus la o activitate crescută a sistemului nervos simpatic – evidențiată prin creșterea ritmului cardiac, creșterea activității electrodermice și variabilitatea redusă a ritmului cardiac – sugerând un răspuns crescut la stres.

Cu toate acestea, după aprofundarea hipnozei, s-a realizat analgezia hipnotică completă. Efectuarea cu succes a operației a fost asociată cu o reducere a indicatorilor de stres menționați mai sus și o creștere a variabilității ritmului cardiac, indicând o activitate crescută a sistemului nervos parasimpatic. Acest caz ilustrează cât de mult pot influența psihologia și așteptările pacientului reacția fizică la tratamentele durerii.

Implicațiile acestei cercetări sunt de amploare. La nivel practic, arată că hipnoza poate fi o metodă eficientă de anestezie, cu condiția ca pacientul să aibă o atitudine pozitivă față de aceasta și să fie pregătit corespunzător. Ea subliniază, de asemenea, importanța comunicării în domeniul medical: opiniile și așteptările negative pot afecta literalmente succesul tratamentului. În viitor, acest caz ar putea duce la o luare în considerare mai serioasă a hipnozei ca metodă alternativă sau complementară de anestezie în stomatologie și la intensificarea pregătirii în domeniul comunicării cu pacientul.

Termeni și concepte de bază

• Anästhesie: Medizinische Maßnahme zur vorübergehenden Ausschaltung der Schmerzempfindung während medizinischen Eingriffen.
• Hypnose: Ein Zustand veränderter Aufmerksamkeit und erhöhter Suggestibilität, bei dem das Bewusstsein des Individuums so modifiziert wird, dass es auf Anregungen reagieren kann.
• Nocebo-Effekt: Ein negativer Effekt auf die Gesundheit, der eintritt, weil der Patient erwartet, dass eine Behandlung oder ein Medikament schädlich sein wird.
• Sympathisches Nervensystem: Teil des autonomen Nervensystems, der in Stresssituationen den Körper auf Aktivität vorbereitet („Kampf-oder-Flucht“-Reaktion).
• Parasympathisches Nervensystem: Teil des autonomen Nervensystems, der für Ruhe und Erholung des Körpers zuständig ist.
• Herzratenvariabilität: Die Variation in den Zeitintervallen zwischen Herzschlägen. Ein Indikator für die Aktivität des autonomen Nervensystems.
• Elektrodermale Aktivität: Veränderungen im elektrischen Widerstand der Haut aufgrund der Schweißproduktion, die mit emotionalen Zuständen verbunden ist.

Depășirea cu succes a unei reacții nocebo prin aprofundarea hipnozei în stomatologie

Studiul prezentat examinează un caz remarcabil în care un pacient cu hipnotizabilitate ridicată a suferit îndepărtarea molarului trei folosind hipnoza ca unică metodă de anestezie. Pacienta a finalizat cu succes proceduri similare sub hipnoză în trecut, dar în acest caz a apărut inițial o reacție nocebo neașteptată, care s-a datorat unor informații prealabile negative de la un stomatolog anterior.

Această reacție nocebo s-a manifestat prin două plângeri ale pacientului și o creștere asociată a activității simpatice, evidențiată prin creșterea frecvenței cardiace și a activității electrodermice, precum și variabilitatea redusă a frecvenței cardiace. Aprofundarea hipnozei a condus în cele din urmă la o analgezie hipnotică completă și a permis finalizarea cu succes a procedurii. Această modificare s-a corelat cu o scădere a ritmului cardiac și a activității electrodermice, precum și cu o creștere a variabilității ritmului cardiac, indicând o inversare a echilibrului activității simpatice și parasimpatice.

Auto-raportul postoperator al pacientului a confirmat că eșecul inițial al hipnozei s-a datorat unui puternic efect nocebo cauzat de atitudinea sceptică a unui stomatolog anterior și de comunicare negativă cu privire la eficacitatea hipnozei ca metodă anestezică în îndepărtarea molarului trei.

Rezultatele acestui caz ilustrează potențialul semnificativ al hipnozei în anestezia dentară și subliniază importanța comunicării dintre stomatolog și pacient în contextul gestionării așteptărilor și al evitării reacțiilor nocebo din cauza informațiilor prealabile negative. Ele subliniază, de asemenea, relevanța măsurătorilor fiziologice pentru a înregistra eficacitatea și succesul intervențiilor hipnotice.

Articolul complet de cercetare cu metode detaliate, rezultate și discuții este disponibil la https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38363817.